Categorii
Uncategorized

Legea de baza si religia – stat fara zeu, societate cu zei

Christiane Florin: Domnule Dreier, am avut recent o discutie cu un politician CDU si am spus ca Germania este un stat religios neutru. El a fost revoltat si a spus ca Germania este o tara crestina. Care dintre noi avea dreptate?

Horst Dreier:Chiar daca acum suna de-a dreptul curios, trebuie sa spun: ati avut absolut dreptate – cel putin daca luam asta ca o declaratie constitutionala si normativa. Ei bine, daca nu vorbim acum daca exista cu adevarat o puternica orientare crestina in randul cetatenilor in societate, in stat. Acolo puteti vedea procese puternice de eroziune. Dar cand vine vorba de problema constitutiei comunitatii politice si intrebarea: Ce spune Legea fundamentala ca constitutie a noastra? Atunci este foarte clar ca Republica Federala Germania este un stat neutru din punct de vedere ideologic si religios. Si aceasta nu este doar o opinie a unor eruditi sau, ca in cazul meu, a unui avocat constitutional, ci este ferm stabilita in jurisprudenta Curtii Constitutionale Federale. powersaver.com Si nici in literatura acest lucru nu se vede diferit. Vorbesc acum de literatura stiintifica, nu de romane.

Florin: Desi cuvantul neutralitate sau neutralitate religioasa nu apare in Legea fundamentala.

„Neutralitate – un termen ambiguu”

Dreier: Cuvantul in sine nu este intr-adevar gasit. Dar asta este inofensiv. Permiteti-mi sa va dau un alt exemplu: nu veti gasi cuvantul reprezentare in ansamblul Legii fundamentale. Si totusi suntem pe buna dreptate de parerea ca Legea fundamentala institutionalizeaza o democratie reprezentativa. www.maximov-design.ru Este similar cu neutralitatea. Cuvantul in sine, termenul nu apare, dar exista cateva definitii. Atunci Curtii Constitutionale Federale ii place sa citeze un lant de norme. Acest lucru pare adesea putin ciudat la inceput non-avocatilor, dar din acest lant de norme se poate distila, intr-o anumita masura, principiul neutralitatii.

Florin: Care sunt caracteristicile neutralitatii?

Dreier: Este fara indoiala un termen colorat si, de asemenea, nu este usor. Se poate vedea deja din faptul ca Curtea Constitutionala Federala citeaza sase articole diferite din Legea fundamentala pentru a spune apoi: Aceasta este baza principiului neutralitatii. De aceea trebuie sa spuneti ca are fatete diferite. bearcong.no1.sexy Prima fateta este neidentificarea institutionala. S-ar putea sa sune cam complicat la prima vedere.

Florin: Nu este compatibil cu acest radio.

Dreier: Dar inseamna: Nu exista o biserica de stat. Statul nu exercita nici un regiment, nici un regiment bisericesc suveran, asa cum a fost cazul din secolul al XVIII-lea pana in secolul al XIX-lea. De asemenea, el nu exercita supravegherea bisericii. Al doilea punct este neidentificarea faptica. www.ronald-o-perelman.net Aceasta inseamna ca statul ca stat si oficialii sai ca oficiali nu au voie sa ia o pozitie cu privire la problemele mereu controversate ale adevarului religios. Nu ai voie sa judeci religiile, da, una la fel de buna si cealalta la fel de rea. Iar a treia fateta este un principiu strict al egalitatii. Toate religiile si – care uneori este oarecum uitata – si toate comunitatile ideologice au acelasi drept la libertate si trebuie tratate in mod egal de catre stat.

Indepartati in mod consecvent crucifixele din spatiile publice

Florin: Dar politicianul citat mai devreme era foarte apropiat de oameni. Exista un sondaj Allensbach, vechi de doar cateva luni. Acest lucru a aratat ca numarul germanilor care sunt de acord cu propozitia, „Germania este o tara crestina si ar trebui sa arati si acest crestinism in public, ar trebui sa arati cultura crestina in public”, a crescut semnificativ in cativa ani. funmovies.com Deci, „tara crestina”, de exemplu, asta a spus 63 la suta. Acum cinci ani era doar 48%. Intreaga dezbatere despre identitate si demarcatie a schimbat evident ceva. Ce spun astfel de numere avocatului?

Dreier: Avocatul se apleaca si se relaxeaza la inceput.

Florin: Asa am crezut … silver-law.net

Avocatul constitutional si autorul Horst Dreier (Horst Dreier / privat)

Trei:.. si spune, din perspectiva juridica, astfel de aprecieri nu conteaza deloc, deci nu conteaza daca 80 sau 20 la suta o spun. Ceea ce este exprimat in aceasta afirmatie este, probabil, in esenta, o privire asupra ei: exista o traditie crestina pe care vrem sa o tinem, cu motive intemeiate? Si majoritatea populatiei sunt inca membri ai marilor biserici crestine? Si la ambele se poate raspunde afirmativ. Descrierea propriu-zisa, acceptarea eficacitatii crestinismului ca factor cultural foarte central nu intra in conflict cu cerinta constitutionala de neutralitate. Pentru ca asta spune doar: Comunitatile religioase si comunitatile ideologice au voie sa se dezvolte liber. Daca este de fapt empiric,

Florin: Dar exista situatii in care avocatii nu se pot relaxa. mywebsight.ws Deci, daca, de exemplu, in numele acestei culturi crestine, se cere acum ca legaturile sa fie inchise din nou in institutiile publice, in salile de judecata, in scoli sau sa nu fie eliminate, desi exista o jurisprudenta acolo, atunci avocatii iau masuri. 

Dreier:  Cred ferm ca suspendarea sau aplicarea crucilor sau crucifixelor in cladirile publice, cum ar fi scolile sau salile de judecata, este inadmisibila tocmai din cauza principiului neutralitatii, care inseamna „neidentificare”. Stiu ca exista o practica – in Bavaria practica este, de asemenea, intr-o anumita masura sustinuta de lege – cel putin ofera o astfel de posibilitate. Apoi puteti ridica o obiectie la scolile bavareze si apoi va fi luata o decizie cu privire la obiectie. Cred ca este o solutie foarte proasta. As fi preferat ca decizia crucifixului Curtii Constitutionale Federale, care a provocat mult praf in acel moment, sa fi fost pusa in aplicare un pic mai consecvent.

„Ar trebui sa atarne„ capitalul ”lui Marx de perete sau ce?”

Florin: „Neutral religios” ar putea parea ca religia trebuie neutralizata. www.greenholiday.it

Dreier: Nu exact asta inseamna. Aceasta este o neintelegere care este rapid asociata cu acest termen de neutralitate, care este un pic complex si care apoi starneste asociatii eronate. Libertatea religioasa inseamna intotdeauna un angajament foarte puternic fata de anumite valori si afirmatii si tocmai fara neutralizare. Aspectul neutralitatii inseamna doar: statul insusi, care se retine din aceasta zona si elibereaza religia pentru asociatiile sociale, pentru cetatenii individuali, pentru asociatiile bisericesti, pentru societatile religioase si comunitatile ideologice.

Florin: Deci, nu ar fi de nici un folos – sa ne intoarcem la cruce intr-o scoala, de exemplu – sa punem simboluri ale altor religii acolo. Nu puteti crea neutralitate descriind pluralitatea?

Dreier: Nu, nu pentru ca atunci ar trebui sa te intrebi: Care este simbolul unei anumite comunitati ideologice care nu se considera o religie, dar are o viziune strict materialista asupra lumii? Ce ar trebui sa stai pe perete, ca sa zic asa? „Capitala” lui Marx, sau ce? Acest lucru pur si simplu nu este posibil. Din punctul meu de vedere, aceasta nu ar fi strategia corecta, dar statul insusi nu trebuie sa se identifice cu o anumita religie si cand suspenda cruci intr-o sala de judecata, cand se afla intr-o scoala publica sau cand vine vorba de cele Zece Porunci, cele doua scanduri de care atarna peretele sau pe holul de la intrare, apoi se identifica, apoi arata: prefer o anumita religie. www.mifanli.com

Florin: In cartea dvs. „Staat ohne Gott” scrieti ca utilizarea cuvantului secularizare a devenit inflationista si rezumati secularizarea in trei observatii.

„In primul rand: in lumea moderna religia nu este in niciun caz condamnata la disparitie sau condamnata la nesemnificativitate, ci ramane un factor important la nivel mondial. Evident, modernitatea sociala si vitalitatea religioasa nu se exclud reciproc in principiu si fara exceptie. Al doilea: in Europa, in special Europa de Vest si din nou si, in special, in Germania, au avut loc procese sustinute de secularizare de zeci de ani in sensul unei scaderi a calitatii de membru al bisericii, a practicii religioase si a convingerilor religioase. : Indiferent de primele doua puncte, subiectul religiei este exceptional de impresionant, agenda stiintei moderne a revenit. „

Florin: Intoarcerea religiei – unde vedeti cele mai mari puncte de conflict, cea mai mare nevoie ca avocatii sa reglementeze ceva?

„Conflictul a venit cu pluralizarea in domeniul religios”

Trei:Cea mai mare nevoie rezulta din faptul ca dezvoltarea legii bisericii de stat si a legii constitutionale religioase in Germania dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost una foarte calma si foarte inchisa. uny.travelinscotland.com Ar trebui sa insemne: De fapt, libertatea religioasa a fost o forma de biconfesionalism. Mai mult de 90% dintre germani in anii 1950 si pana in anii 1960 erau membri ai Bisericii Catolice sau ai bisericii regionale protestante. Acest lucru a dat o dezvoltare relativ calma, de asemenea, o relatie armonioasa intre stat si biserici. Si acest lucru a fost, desigur, agravat de o pluralizare sporita in domeniul religios, de islam si de milioane de concetateni musulmani. Si s-a inrautatit din nou dupa reunificarea Germaniei, pentru ca am obtinut teritorii cu noile state federale, care, potrivit lui Hans Joas, sunt, ca sa spunem asa, „campioni mondiali ai secularizarii”. Secularizarea inteleasa in sensul de de-biserizarii si de-crestinizare.



  • moodle
  • wallpaper engine
  • vremea herculane
  • nimfomane
  • acatistul bunei vestiri
  • natalie portman
  • castiga cu penny
  • tei
  • floarea albastra
  • homelux
  • adesa
  • elsa
  • turdanews
  • thor
  • calculator salarii
  • sephora
  • duster
  • radio online
  • tva la incasare
  • vremea botosani





Asadar, avem si o pozitie ateista oarecum mai puternica sau una care este modelata de anumite comunitati ideologice nereligioase. mainehospitalists.org Aceasta pluralitate duce la un conflict mai mare. Exemplele sunt legiune, toata lumea stie. In anii 70, 80, 90 nu era o mare problema faptul ca baietii si fetele faceau sport impreuna la scoala. Dintr-o data scrie: „Nu, din motive religioase, fiica noastra nu poate lua lectii de inot”. Dintre probleme – le cunoastem cu totii, guri de vizitare, esarfe etc. – sunt cateva. Deci, pluralizarea faptica sporita duce la un potential mai mare de conflict. www.educatedproxy.net Si cea linistita

Florin: Poti sa intelegi cand ateii si neconfesionistii spun: Ne simtim discriminati de toata aceasta activitate religioasa?

Dreier: Nu as vorbi de discriminare, deoarece exista acest principiu strict al tratamentului egal. Ar fi, de asemenea, posibil, daca o comunitate Weltanschauung ar fi compusa in acest fel, de exemplu pentru a stabili o lectie de viziune asupra lumii in scoli in paralel cu instructiunea religioasa.

Reguli legale din Constitutia Imperiala de la Weimar

Florin: Ce ar trebui sa faca atunci?

Dreier: Ar trebui sa indeplineasca cerintele pe care le impune unei astfel de organizatii. Se ocupa de problema in special cu musulmanii si cu Islamul, deoarece o astfel de structura organizatorica a bisericilor, care apoi preia continutul acestei instructiuni religioase, este relativ straina Islamului. Dar in unele state federale exista acum incercari de a organiza ceva paralel. Si, daca ar exista o comunitate ideologica puternica structurata in asa fel incat sa poata spune ca acesta este continutul pe care vrem sa-l transmitem membrilor nostri si copiilor nostri ca alternativa la o anumita religie, atunci ar trebui sa fie bazat pe ideea tratamentului egal al tuturor religiilor si comunitatilor de credinte, de asemenea, sa fie permis.

Florin: Dar bisericile au un anumit avantaj pur si simplu din cauza istoriei lor. scubashop.com

Trei:Daca conducerea va persista pentru o lunga perioada de timp si daca vom continua sa ne miscam in formele bazate pe lunga istorie si traditie sau daca nu va trebui sa ne gandim la alte forme de proiectare din partea bisericilor in viitor decenii, mi se pare o intrebare deschisa. Cred ca ceea ce voi numiti initial este simplul fapt ca regulile legale sunt bineinteles orientate intotdeauna catre o realitate existenta. Iar regulile legale care reglementeaza legea bisericeasca de stat si legea constitutionala a religiei, acestea sunt dispozitii care provin in esenta din timpul Constitutiei Imperiale de la Weimar. Realitatea de atunci si in Germania pana in anii 1960 si 1970 a fost pur si simplu diferita. Acum realitatea se schimba si intrebarea este:

Florin: Am mentionat cel putin cuvantul cheie Islam de mai multe ori. Si ori de cate ori este mentionat Islamul, se pune problema functionarii acestei comunitati sau a capacitatii de serviciu pentru democratie. Este legitim sa puneti sub semnul intrebarii religiile sau sa il evaluati in functie de ceea ce contribuie ei la democratie?

Sunt acceptate relatiile de familie patriarhale

Dreier: Din punctul meu de vedere, acesta ar fi un caz foarte clar care ar pune toporul la cerinta de neutralitate a statului. networkcomputing.in Deoarece scopul acestui principiu al neutralitatii este tocmai faptul ca statul nu ofera nicio evaluare, nu deschide un bilant contabil: ce folos sau ce rau pot face religiile? Mai degraba, semnificatia libertatii religioase ca unul dintre cei doi stalpi esentiali ai statului secular consta tocmai in a nu raspunde la aceasta intrebare si consta tocmai in a permite obstinarii si logicii intrinseci ale religiilor sa intre in joc.

Florin: Dar asta inseamna si ca, de exemplu – acesta este si un exemplu care apare foarte des – nerespectarea dreptului fundamental la egalitatea de sex (cu referire la religie), la egalitate, ca acest lucru poate fi, de asemenea, acceptat pentru ca statul nu reactioneaza la asta?

Dreier: Drepturile fundamentale ale Legii fundamentale sunt in primul rand drepturile cetateanului impotriva statului. Acestea nu se aplica sectorului privat. Avem drept penal si drept civil pentru a reglementa circumstantele private.

Florin: Asta inseamna ca trebuie sa comiti o infractiune mai intai pentru ca statul sa intervina? Nonegalitatea se incadreaza in domeniul vietii private.

Dreier: Daca aveti familii sau relatii conjugale in care lucrurile nu sunt la fel, ci mai degraba patriarhale, atunci statul trebuie sa accepte si sa accepte acest lucru atata timp cat nu exista incalcari ale legii.

Crestinismul nu este un „lucrator de ajutor in drumul spre constitutie”

Florin: Intelegi disconfortul pe care il au multi oameni din Germania cand aud si spun asta acum, dar asta nu poate fi cu adevarat? Pe de o parte, exista o mare miscare de emancipare de mai multe decenii si, pe de alta parte, exista inca aceasta referinta: Da, asta este viata privata si daca barbatul nu loveste femeia si astfel comite o crima, atunci nu Nu conteaza?

Dreier: Este o caracteristica a sistemelor totalitare pe care doresc sa le regleze pana la ultimul detaliu zonele private si sociale si sa intervina masiv acolo. myspcace.com Tocmai frumusetea unui stat constitutional liber, nici individul nu trebuie sa considere toate aspectele care caracterizeaza statul constitutional liber ca fiind bune si corecte pentru sine. Si este tocmai semnul statului constitutional liberal ca permite multe planuri de viata diferite si idei ale unei coexistente corecte in sfera privata si sociala.

Florin: Asta inseamna ca cei care, ceea ce am parafrazat mai devreme cu egalitatea, care o formuleaza ca un repros, nu au inteles Legea fundamentala?

Dreier: Cred ca nu au inteles corect ca Legea fundamentala este un ordin de libertate si ca libertatea inseamna intotdeauna diverse optiuni de proiectare. Si, daca in zilele noastre toata lumea este convinsa ca nu exista nimic mai frumos decat egalitatea de gen, atunci exista inca o oportunitate intr-o asociatie familiala privata de a o trai diferit. Si voi spune din nou: intotdeauna in limitele dreptului civil si penal, desigur.

Florin: Un alt punct de disputa legat de acesta este basma dintre profesori si judecatori. Criticati o decizie a Curtii administrative administrative din iunie 2004. go.shopkeeper.ir In aceasta decizie, este interzisa interzicerea baticului pentru profesorii musulmani si, in acelasi timp, spune: referintele crestine in scoli sunt in regula, reprezentarea valorilor educationale si culturale crestine si occidentale Este ceva diferit de expresia unei confesiuni individuale.

Acum auzim ce ati scris:

„Istoria crestinismului devine un fel de preistorie a Legii fundamentale. Crestinismul nu a castigat nici acest lucru si nici nu serveste constitutiei noastre.”

Florin: Trebuie doar sa explici aceasta propozitie.

Trei:Decizia a vizat faptul ca instanta a interpretat initial referirea la crestinism ca o referire la un factor cultural formativ. Nu este nimic de spus impotriva acestui fapt, deoarece nu exista nicio indoiala ca crestinismul este un factor cultural definitoriu pentru noi. Lucrul ciudat al acestei judecati, care este punctul criticului meu, este ca se alimenteaza ideea ca demnitatea umana, drepturile de baza etc. www.mrblade.info s-au dezvoltat acum direct din crestinism, ca sa spunem asa. Ca acest lucru este istoric destul de gresit este evident daca ne uitam la practica si dogmele marilor biserici crestine din ultimii mii de ani. Chiar si in Republica Weimar, bisericile crestine erau printre dusmanii republicii si dusmanii democratiei – cei mai multi dintre ei. Din fericire, acest lucru sa schimbat in baza Legii fundamentale. Crestinismul nu merita sa fie considerat intr-un anumit sens un lucrator de ajutor pe drumul spre Constitutie. Aceasta este, de asemenea, pur si simplu o parere sau o idee gresita din punct de vedere istoric.

„In ceea ce priveste aniversarea Reformei, a fost cam enervant”

Florin: Dar destul de comun. iaff-fc.org Deci, daca imi amintesc cateva afirmatii despre anul aniversarii Reformei, parca deja Luther ar fi fost unul dintre coautorii Legii fundamentale.

Dreier: Da. Si acest lucru este extrem de regretabil.

Florin: Dar este tentant sa vedem asa. Evident, ideea din spatele ei este ca o religie trebuie sa se demonstreze, adica trebuie sa-si demonstreze utilitatea pentru democratie. Acordul de coalitie mai spune: Bisericile sunt partenere ale statului.

Trei:Deci religia trebuie sa-si demonstreze utilitatea, care poate fi exprimata ca o dorinta. test.hoshikaze.net Ca declaratie constitutionala, ca declaratie normativa, ar fi complet gresita. Deci, cineva ca Ernst-Wolfgang Bockenforde, care a fost nu numai un interpret foarte important al constitutiei, ci si intotdeauna un crestin si catolic convins si angajat, a subliniat acest lucru mai mult decat oricine altcineva. Nicio utilitate in acest moment. Acesta este punctul religiei. Si acest lucru este acceptat, de asemenea, de Legea fundamentala. Ca politicienii au alte dorinte si ca oamenilor le place sa vorbeasca despre parteneriat sau asa ceva, da, este cam bifat. In ceea ce priveste aniversarea Reformei, uneori a fost cam enervant si atat de general incat oricine stie putin despre istorie stie in mod natural Cand Luther vorbeste despre libertatea crestinului, nu are nimic de-a face cu libertatea de actiune garantata de Legea fundamentala. xrg.georgemag.com Fiecare teolog care se ocupa putin cu Luther si Legea fundamentala stie asta. Dar, bineinteles, ai perfecta dreptate, asta este seducator si unii cedeaza acestei seductii. Si apoi sunt oameni ca mine care scriu carti si arata ca este mai bine sa nu cedam acestei seductii.

Florin: Domnule Dreier, va multumim ca ne-ati vorbit.

Dreier: Multumesc.

Horst Dreier: Stat fara Dumnezeu. CH Beck 2018. 256 pagini, 26,95 euro.

Declaratiile interlocutorilor nostri reflecta propriile lor opinii. Deutschlandfunk nu adopta propriile declaratii facute de interlocutorii sai in interviuri si discutii.